Este o seara friguroasa de decembrie, cu aproximativ o saptamana ramasa pana la Craciun. Un pic inainte de lasarea intunericului, incepe sa ninga.
Dupa ce bezna intra in drepturi, pe drumul national 51, care leaga Zimnicea de Alexandria, trece o masina in care se afla, tacuti, mai multi barbati.
La intersectia cu drumul judetean 506B, cand iesi din Smardioasa, spre Beiu, masina vireaza brusc,
La primul pod, cel peste raul Vedea, masina incetineste, pana ajunge la capatul acestuia.
Ninsoarea incepe sa se domoleasca, cad doar cativa fulgi mici.
Din autoturism coboara trei barbati, unul este pus in genunchi, cu fata spre rau.
Ceilalti doi poarta pistoale la brau, iar unul dintre ei il scoate, il armeaza si trage. Nu se intampla nimic, in afara de un cartus care sare langa barbatul aflat in genunchi, pe rambleul podului, rugandu-se.
“Nu vezi ca nici Allah nu vrea sa mor?”, il implora pe asasin, care smulge celalalt pistol de la braul colegului, lipeste teava rece a armei de ceafa barbatului, si trage un singur glont.
Victima se prabuseste, pe zapada, langa pod, jumatate pe sosea, jumatate pe rambleul in panta.
Cei doi asasini se urca in masina si pleaca spre Beiu, iar la intersectia cu DJ506 vireaza dreapta, spre Cervenia.
Trupul celui executat este gasit a doua zi de un localnic, care alerteaza politia.
Dosar tinut la sertar trei ani, si secretizat
Se intampla pe 19 decembrie 1999, iar dosarul este tinut trei ani la sertar, de BCCO Teleorman, fara niciun avans: barbatul ucis nu avea asupra sa niciun act, iar pozele acestuia nu au fost recunoscute de nimeni.
Tarziu, dosarul este preluat de politia generala a Romaniei, care incepe lucrari impreuna cu procurorul criminalist din Teleorman. In mai putin de 3 luni de zile, dupa drumuri prin toata tara, ajung la concluzia socanta ca barbatul asasinat a fost executat de un asasin profesionist, care a mai dat lovituri asemanatoare si in alte state europene.
Se identifica atat victima, cat si asasinul, dupa o ancheta de o complexitate nemaintalnita pana atunci in judetul nostru, insa atat pe parcursul cercetarilor, cat si dupa finalizarea acestora, se interzice in mod express organelor de ancheta implicate sa vorbeasa despre dosar nu doar cu presa, dar si cu cunoscutii, astfel ca aceasta crima nu a fost niciodata dezvaluita in mod public, pana acum.
De fapt, teleormanenii nici nu au auzit de ea, iar din satul Beiu oamenii fie nu isi mai aduc aminte, fie refuza sa isi mai aduca aminte, chestionati fiind de reporterii Teleorman-NEWS.
Atentate teroriste, tradari si executari
Contextul in care s-a petrecut aceasta crima este unul mai complex.
In anul 1978, in Turcia, a fost infiintat Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), de catre Abdullah Öcalan, care milita pentru autonomia kurzilor din Turcia. Pentru a-si finanta existenta , dar si a pune presiune pe autoritati sa le indeplineasca doleantele, organizatia comitatea atentate teroriste atat in Turcia cat si in alte tari, astfel ca a fost declarata organizatie terorista atat de catre Turcia, cat si de SUA si Europa.
La final de anii ’90, atentatele s-au intensificat, inclusiv in Romania: masini si alte constructii detinute de turci aruncate in aer.
Cumva, in contra-existenta cu PKK, a aparut aripa de tineret a Partidului Miscarea Nationalista(MHP), intitulata Lupii Cenusii.
Conform datelor, acestia vanau executanti din PKK atat in Turcia, cat si in alte tari, inclusiv in Romania, si ii puneau la punct, de multe ori prin executii in stil mafiot, cum a fost cazul din ianuarie 2013 a trei femei activiste kurde, dintre care una cofondatoare a PKK, intr un apartament la Paris, toate trei executate cu glont in cap.
Acelasi mod de operare a fost si in cazul din Teleorman, si aflam ca suspectul principal mai comisese trei atentate identice in Germania.
Pretul jocului dublu- viata
Victima din povestea noastra era cetatean turc de etnie kurda, si in Romania se ocupa cu gainarii, fapt pentru care a facut si inchisoare, altminteri, inainte sa faca primul si ultimul sau drum in Teleorman fusese eliberat recent din penitenciar.
Conform surselor consultate de noi, acesta ar fi facut un joc dublu: muta informatii dinspre PKK catre Lupii cenusii si invers.
Acesta, cu putin timp inainte de disparitie, a fost sunat, chipurile, sa se deplaseze la ambasada Turciei din Bucuresti, pentru a rezolva ceva probleme cu privire la sederea sa in ROmania.
Omul a banuit ca ceva este in neregula, asa ca si-a rugat iubita, romanca, cu care locuia la Oradea, sa il sune din ora in ora pe telefonul mobil. Acesta a raspuns pana mai avea cativa km la intrarea in Capitala, moment in care telefonul i-a fost deconectat de la retea.
Masina sa, un Audi, a ramas abandonata pe o strada din Bucuresti, de unde oferul a fost preluat cu un alt autoturism si dus in incinta unei fabrici de biscuti din Municipiul Giurgiu, unde ar fi fost interogat.
Cand s-a decis eliminarea sa fizica, autorii , ca sa ascunda cumva centrul lor logistic din Giurgiu, au plecat random in Teleorman, unde au comis asasinatul.
Profesionalismul anchetatorilor, dosar fara finalitate
Desi 3 ani de zile de la data mortii victimei dosarul a stat la sertar, in o saptamana procurorul criminalist “de provincie” din Teleorman si un politist criminalist de la Bucuresti au pus cap la cap ultimul drum al victimei, iar in 3 luni au avut toate datele, inclusiv ultimele cuvinte ale victimei, dosarul autorului, O.O., care s-a dovedit a fi un asasin profesionist care mai comisese astfel de executii trase la indigo inclusiv in Germania.
Cand au fost la fabrica din Giurgiu, achetatorii s-au ales doar cu o cutie de biscuiti: autorul fusese “mutat discuplinar” in Bulgaria, iar cativa colegi de-ai acestuia au fost expulzati din Romania, urmand sa revina bine merci cativa ani mai tarziu.
Dosarul, ascuns opiniei publice, ar fi fost predat autoritatilor turce, prin ambasada acestora de la Bucuresti, de Ministerul Justitiei din ROmania, fara ca criminalul sa fie macar intrebat de sanatate de anchetatorii romani.
Si in ziua de azi, la 26 de ani de la asasinat, autoritatile refuza sa vorbeasa: ambasada Turciei in Romania a refuzat orice fel de comunicare pe aceasta tema, la solicitarea Teleorman-NEWS.ro, iar Ministerul Justitiei din Romania a spus, printre detalii seci despre articole de lege pe care nu le-a solicitat nimeni, ca “e prea generala intrebarea si ca nu pot identifica dosarul”, de parca asainate la comanda s-ar petrece zilnic in Teleorman.
Intre timp, la inceputul acestei luni (martie 2025), PKK a declarat ceasefire (oprierea focului), la solicitarea lui Ocalan, care a cerut din inchisoare dezarmarea gruparii, dupa 40 de ani de conflict.
