Proiectul autostrăzii București–Alexandria (A6) a ajuns din nou intr-un punct care depășește deja cadrul tehnic, fiind dominat de acuzații și o retorică tot mai radicală. Fundația Eco-Civica și arheologul Nona Palincaș susțin că traseul ar afecta păduri și ar pune în pericol situl Cetatea Argedava, însă modul în care aceste critici sunt formulate ridică semne serioase de întrebare.
Cazul arata ca ONG-ul se opune drastic acestui proiect Palincaș a depus plângere la DNA împotriva Ministerului Culturii și a celor implicați în avizare, în timp ce Eco-Civica a atacat în instanță acordul de mediu, anunta BuletindeBucuresti.
Această escaladare juridică pare însă mai degrabă o strategie de blocaj decât rezultatul unor dovezi publice solide prezentate până acum, transformând o dezbatere tehnică într-un conflict instituțional prelungit. Am mai scris despre acest subiect in cele doua articole de mai jos:
Bete in roate pentru A6 Alexandria-Bucuresti ONG: “Vom ataca proiectul in instanta”
În spațiul public, argumentele ONG-ului alunecă frecvent spre simplificări și sloganuri. Ideea că autostrada „distruge Cetatea lui Burebista” este una dintre cele mai vizibile, dar și cele mai penibile, întrucât proiectul vizează zona de protecție și peisajul arheologic, nu demolarea propriu-zisă a sitului mai degraba parasit, unde chiar fundatia recunoaste ca lucreaza un singur arheolog.
Astfel de formulări dramatice pot mobiliza emoțional, dar slăbesc consistența unei critici care ar trebui să se bazeze pe date tehnice și alternative viabile.
Mai mult, în spatele acestei opoziții apare și o rețea de influență bine conturată. Dan Trifu, vicepreședinte al Eco-Civica, este cunoscut pentru colaborarea strânsă cu Nicușor Dan în numeroase litigii împotriva dezvoltatorilor, fiind denumit „Mână dreaptă” a lui Nicușor Dan în procese cu dezvoltatori imobiliari.
Această legătură ridică întrebări legitime despre cât din opoziția față de A6 ține strict de protecția mediului și patrimoniului și cât reprezintă o continuare a unei strategii mai largi de contestare sistematică a proiectelor majore.
În ansamblu, deși există motive reale pentru o analiză atentă a impactului autostrăzii, abordarea Eco-Civica pare dominată de exagerări, acțiuni juridice agresive și mesaje simplificate. În loc să contribuie la îmbunătățirea proiectului prin argumente solide și negociere, organizația riscă să transforme o problemă complexă într-o confruntare rigidă, în care poziția de „opoziție totală” devine un scop în sine.
Asa ca nu putem decat sa ne intrebam cine ce interes are sa nu se construiasca aceasta autostrada care prinde contur fiind cat mai aproape de lansarea licitatiei.
