• Judetul TELEORMAN – a implinit astazi 584 de ani •
[14 mai 1441 – Prima atestare documentară a Teleormanului]
Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân și tătăl lui Vlad Țepeș, domn al Țării Românești în acele vremuri, atestă documentar jud. Teleorman prin întărirea Mănăstirii Glavacioc cu o ocină (moșie) pe Neajlov şi altele în Buteşti şi “Mircesti ot Teleorman”, aceasta din urmă fiind localizată aproximativ unde este astăzi sat Comoara, com. Dragăneşti Vlaşca. Hrisovul care specifica acest lucru era scris în limba slavonă, limba cancelariei domneşti de la acea vreme, și purta pecetea domnească.
Meleagurile mănoase ale județului au fost locuite din cele mai vechi timpuri, cele mai vechi așezări omenești fiind cele de la Ciuperceni, cu o vechime de 30.000 de ani.
Vlad Dracul, cunoscut și ca Vlad al II-lea (n. cca 1393/1397-d. 7 dec.1447), a fost domnul Țării Românești între 1436 și 1442 și între 1443 și 1447. Membru al familiei Basarabilor și fiu al lui Mircea cel Bătrân, este tatăl lui Vlad Țepeș și al lui Radu cel Frumos.
Prima atestare cartografică a Teleormanului datează de la 1700, pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită la Padova. Stolnicul Cantacuzino, unchiul lui Constantin Brâncoveanu, este cel care a întocmit prima hartă a Țării Românești.
*
De-a lungul veacurilor, mai multe evenimente, personaje și civilizații au făcut parte, permanent sau temporar, din regiunea geografică pe care se află Teleormanul de astăzi. Toate acestea au lăsat în urma lor construcții, obiecte de cult, și comori care ilustrează istoria județului din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. Culturi din perioada eneolitică precum Gumelnița, așezări geto-dacice (Zimnicea, Orbeasca de Sus, Trivale-Moșteni etc.), castre romane (Islaz, Traian, Ciuperceni etc.), fortificații medievale (Turnu Măgurele), mănăstiri și biserici (Plăviceni, Balaci etc.) ridicate în vremea lui Matei Basarab, tezaure antice (Peretu), curți boierești (Tătărăștii de Sus, Balaci), case memoriale (Siliștea Gumești, Vitănești, Salcia) toate acestea definesc Teleormanul din punct de cultural.
*
In Teleorman există multe monumente și locuri istorice ce merită vizitate, dintre care amintim:
1. Sarcofagul ce conține osemintele lui Alexandru Dimitrie Ghica, ultimul domn al Țării Românești (1834–1842) din familia Ghica || Catedrala Episcopală din Alexandria.
2. Carul votiv de la Bujoru [sec VIII î. Hr.] || Muzeul Național de Istorie a României.
3. Tablou votiv al familiei Capră – Nicula și Ecaterina – ctitorii bisericii de la Țigănești, în anul 1910 || Țigănești, Teleorman.
4. Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni [ante 1800].
5. Casa Zarzără – Palatul Copiilor [1932] || Alexandria.
6. Portret votiv din pronaosul bisericii ”Sf. Voievozi” reprezentând un membru al familiei Berindei || Dobrotești.
7. Portret votiv din pronaosul bisericii ”Sf. Voievozi” reprezentându-l pe Dimache Polimeride || Dobrotești.
8. Portret votiv reprezentându-l pe Aga Constantin Bălăceanu alături de soția Maria Cantacuzino și fiul Ioan Groful || Balaci.
9. Biserica din Butculești [1843].
10. Mănăstirea Plăviceni || Ctitoria jupânului Dragomir de Plăviceni, armaș, clucer, ban și mare vornic care a ridicat lăcașul de cult la 1648.
11. Podul metalic peste râul Vedea [1905] || Alexandria.
12. Conacul Reineck/Rainer [1900] || Lăceni.
13. Nicolae și Emanoil Butculescu reprezentați în pronaosul bisericii ”Serdăreasa” din Roșiorii de Vede [1832].
14. Biserica de lemn din Băbăița-Merișani || “Anul 7317 [1809] luna martie ziua 18, de diaconul Constandin i Vasile, sub înalta cârmuire a preasfințitului mitropolit Dosoftei”.
15. Conacul Voinea din Blejești [1890] || De vânzare pe Romania Sotheby’s International Realty.
16. Portret votiv reprezentându-i pe Dragomir de Plăviceni și soția sa Elena, ctitorii bisericii de la Plăviceni.
17. Conacul Noica-Antonescu, locul unde s-a născut filosoful Constantin Noica || Vitănești.
18. Tablou votiv din pronaosul bisericii din Butculești reprezentându-i pe coconu Costache, serdarul Marin Butculescu și conu Nicolae. Serdarul Marin Butculescu este cel care a ctitorit biserica în 1843.
19. Tablou votiv din pronaosul bisericii din Viișoara reprezentând familia Cantacuzino, cea care a ctitorit biserica în 1847 și care era proprietara moșiei în acele vremuri.
20. Fortificația medievală Turnu [sec. XIV] || Turnu Măgurele.
21. Conacul Malaxa [1907] || Putineiu.
22. Portret votiv – Regina Elisabeta || Catedrala din Turnu Măgurele.
23. Portret votiv – Regele Carol I || Catedrala din Turnu Măgurele.
24. Biserica ”Sărdăreasa” [1832] || Roșorii de Vede.
25. Catedrala din Turnu Măgurele [1905].
26. Biserica ”Sf. Trei Ierarhi” [1857] || Islaz.
27. Curtea fortificată a Bălăcenilor [sec. al XVIII-lea] || Tătărăștii de Sus.
28. Ruinele fostului palat a lui Aga Bălăceanu [sec. XVII] || Balaci.
29. Troiță din piatră [1964] || Vânâtori.
30. Casa Marin Vasilescu [sec. XX] || Alexandria.
31. Coiful de la Peretu [sec. al IV-lea î.Hr.] || Muzeul Național de Istorie a României.
32. Cimitirul Eroilor din Alexandria.
33. Vârf de lance [sec. II î.Hr.] || Muzeul Județean Teleorman.
34. Biserica din Țigănești [1910].
35. Foișor neoromânesc de pe domeniul Noica-Cantacuzino || Vitănești.
36. Monument dedicat în memoria Șarjei de la Prunaru || Prunaru.
37. Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca [1819].
38. Biserica din Balaci [1684].
39. Fântână localizată la granița județelor Teleorman și Olt [1901] || Mălădeni – Mihăești.
40. Cap de idol sec. al IV-lea î.Hr.] || Muzeul Național de Istorie a României.
41. Biserica de lemn din Bujoreni [1711].
42. Casa unde a copilărit Marin Preda || Siliștea Gumești.
43. Casa familiei Moromete din filmul ”Moromeții” || Talpa
44. Ruinele bisericii Baldovinești.
45. Casa Agronomului || Drăgănești-Vlașca.
46. Capela ”Stella Maris” || Vitănești.
47. Casa unde a copilărit Zaharia Stancu || Salcia
48. Cula boierului Costea Rondiriș (reconstruită sub aproape altă formă) || Frăsinet.
49. Coif roman de cavalerie [sec. II-III ] || Muzeul Județean Teleorman.
Teleormanul a contribuit fără doar și poate la dezvoltarea istoriei noastre și este unul dintre cele mai vechi județe ale României.
