ONG-ul Eco Civica vine cu precizari cu privire la motivele pentru care se opune proiectului actual al autostrazii A6 Alexandria-Bucuresti, acuzand “presa aliniata” de “culoare rosie si lipsa de profesionalism”
Redam mai jos punctul de vedere dar si comunicatul remis catre mass media si institutiile abilitate:
“una este să faci un proiect corect și alta este să alegi o variantă mai scumpă care face praf o localitate, aproape toate pădurile întâlnite și cea mai importantă descoperire arheologică din sudul țării, situl Argedava.
Sub nicio formă nu ne opunem autostrăzii dar în toată această imensă Câmpie Română, au reușit să aleagă cel mai prost traseu, inclusiv în Teleorman unde aproape nu ratează nicio pădure.
Teleorman-pădure nebună, a ajuns județul cu cea mai mică suprafață de pădure din țară, în care nu mai vezi pădure pe zeci de km, cu secete îngrozitoare și pierderi majore în agricultură, vine CNAIR și proiectează chiar prin majoritatea pădurilor întâlnite.
În imensitatea aceea de câmpie, puteau să proiecteze zeci de autostrăzi și să planteze alte păduri nu să aleagă un traseu distrugător, și chiar mai scump.
S-a recurs și la falsuri în înscrisuri pe partea de cultură-istorie.
Acesta este adevărul, noi luptăm pt un proiect corect iar presa aliniată nu se desparte de culoarea roșie și lipsa de profesionalism.
Iată comunicatul nostru către presă, presă care tace chitic de teamă că pierde ,,sponsorizarea” prin publicitate:
,, Bună ziua!
Autostrada Bucuresti-Alexandria naște dispute mari!
Toți dorim această autostradă pentru că circulația pe DN 6 a devenit imposibilă.
Dezbaterile publice la faza incipientă a proiectului, pe procedura urbanistică, au fost mai mult secrete.
Nici ONG-urile care mai urmăresc aceste subiecte nu au știut și nici specialiștii arheologi.
Abia la faza de evaluare de mediu, întâmplător, din presă, s-a aflat de dezbaterile publice la Dărăști-Ilfov, Mihailesti-Giurgiu și Alexandria.
Autostrada, ca de obicei, aproape nu ratează nicio pădure, așa că vor tăia 28 de hectare, in județe cu suprafețe de pădure printre cele mai mici din țară.
Specialiștii au oferit soluții clare care nu duc la tăierea pădurilor.
O amenințare mare este pe situl geto-dacic, Cetatea Argedava din satul Popești, lângă orașul Mihăilești.
Situl are o vechime de 4600 de ani, chiar mult mai mult având în vedere descoperirile din zona Pruni, și este singura cetate de asemenea importanță dintre Carpați și Dunăre, pe cursul râului Argeș!!!
Situl este declarat de importanță națională iar săpăturile merg greoi pentru că numai 1-2 arheologi sunt alocați, din lipsă de bani pentru cultură.
Localitatea Dărăști este afectată major de soluția aleasă:
-autostrada A0 împarte, deja, localitatea în două;
-autostrada Bucuresti-Alexandria o împarte în alte două părți;
-viitoarea autostradă Bucuresti-Giurgiu pleacă tot din localitate;
-orbitala 10 împarte din nou localitatea;
-portul Arges-Dunăre este tot pe teritoriul comunei;
-DJ 401 este fragmentat iar pasajul peste A0, o investiție nouă, va rămâne muzeu;
-pădurea localității este fragmentată în 3 părți iar din această pădure se intră direct în pădurea localității vecine și apoi în raza de protecție a sitului de la Popești;
-tot în Dărăsti se afectează case, investiții și depozitele Petrom, care ar trebui relocate.
Toate aceste probleme au fost aduse la cunoștința autorităților de la Min Transporturilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, primării.
S-au făcut propuneri pertinente pentru a modifica puțin proiectul iar pădurile din Ilfov, Teleorman și situl din Popești, inclusiv depozitele de petrol să fie salvate, totul cu cheltuieli mai mici decât proiectul inițial.
Atitudinea a fost una dictatorială, adică fac cam tot ce vor ei și, cum spunea primarul de la Mihăilești ,,n-o să ne împiedicăm acum de niște geto-daci”.
Desigur că odată pus în valoare situl arheologic, cu toate vestigiile deja descoperite, plus cele ce vor fi aduse la lumină, localitatea se va mândri cu o asemenea bogăție culturală.
Dar prostia și politicul, sau prostia politicului, fac ce vor și cum vor, distrugând patrimoniul natural și identitatea noastră culturală.
Dacă nu vor adopta soluții corecte, câteva ONG-uri sunt pregătite să atace proiectul în instanță, plus mai mulți cetățeni din localitățile afectate.
Atașăm și o corespondență între specialiștii arheologi, doctori în arheologie, și autorități.
Cu recunoștință Eco-Civica”.
Aici link catre documentul cu Precizări la aspectele discutate în dezbaterea publică organizată de ANPM în 27-28 ianuarie
a.c. privind studiul de fezabilitate al Autostrăzii Bucureşti-Alexandria
Domnului Ciprian Cătălin ŞOAVĂ,
Şef Serviciu la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,
Spre ştiinţă:
Domnului Mircea FECHET, Ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor,
Domnului Sorin-Mihai GRINDEANU, Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii
Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministru al Culturii,
Domnului Cristian PISTOL, Director general al Companiei Naţionale de Administrare a
Infrastructurii Rutiere S.A.,
Domnul Ştefan-Emilian GĂMUREAC, Director al Direcției Patrimoniu Cultural (Ministerul
Culturii),
Domnul Şerban Valeriu CRĂCIUNESCU, Director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură
Domnului,
Doamna Oana ZAHARIA, Director al Institutului Naţional al Patrimoniului,
Doamna Irina IAMANDESCU, Director adjunct – Monumente Istorice – al Institutului
Naţional al Patrimoniului,
Domnul Adrian-Florin BĂLTEANU, Şef Serviciu Arheologie și Patrimoniu Cultural (Ministerul
Culturii),
Domnului Adrian GÂJÂILĂ, Primar al oraşului Mihăileşti, jud. Giurgiu,
Domnul Dumitru-Dănuț APARASCHIVEI, Preşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie,
Domnul Horia-Radu MOLDOVAN, Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice,
Domnul Toader POPESCU, Președinte al Secțiunii Urbanism și Zone Protejate,
Doamna Elena IORDACHE, Președintă a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 8,
Domnului Alin Ioan POPESCU, expert senior în afaceri publice, OMV Petrom S.A.,
Domnului academician Ioan Aurel POP, Preşedinte al Academiei Române,
Domnului academician Victor SPINEI, Preşedinte al Secției de Științe Istorice şi Arheologie al
Academiei Române
Pag. 2 din 12
Stimate domnule Şoavă,
Şef Serviciu la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,
Subsemnaţii, dr. Nona Palincaş, arheolog expert (AM-E-295), şi dr. ing. Sorin Dinea,
expert în patrimoniu cultural mobil (atestat MC nr. 795/2011), participanţi la dezbaterile
publice organizate de instituţia dumneavoastră în 27 şi 28 ianuarie la Dărăşti, jud. Ilfov, şi
Mihăileşti, jud. Giurgiu, ca parte a procesului de acordare a avizului de mediu pentru studiul
de fezabilitate (SF) al Autostrăzii Bucureşti-Alexandria, trimitem aici o serie de precizări la
aspectele discutate. Facem aceste precizări pentru a evita posibile neînţelegeri inerente
formatului dezbaterilor, precum cele cauzate de numeroase întreruperi si divagări, discuţii
parţiale în paralel, a intensităţii emoţionale din anumite momente ale dezbaterilor etc.
Precizările privesc fragmentul de traseu dintre nodul rutier proiectat la Dărăşti, jud.
Ilfov, şi cel proiectat la Mihăileşti, jud. Giurgiu, şi în principal zona promontoriului de la
Popeşti şi din vecinătatea sa. Menţionăm că acesta din urmă este o formaţiune de relief
excepţională: este cel mai lung promontoriu din întreaga Câmpie Română (cca. 1 km lungime
şi cca. 14 m înălţime), situat şi foarte aproape de râul Argeş (la cca. 100 m de albia anterioară
a râului şi cca. 200 m de actualul talveg). Calităţile de relief – suprafaţă pentru locuit, ce putea
fi fortificată şi putea controla transportul pe Argeş, cale majoră de comunicare între
Transilvania şi nordul Peninsulei Balcanice -, a făcut ca aria să fie locuită de cel puţin 4600 de
ani şi să constituie în repetate rânduri un centru politic şi de civilizaţie. Cea mai importantă
etapă este cetatea geto-dacică Argedava, locul de origine al primului stat geto-dac şi al ideii
politice de Dacia – de unde şi declararea acestui monument istoric ca zonă protejată de
interes naţional (Legea 5/2000, poziţia I.2.e.15; v. şi cod LMI GR-I-s-A-14816, cod RAN
104172.01.01).
Segmentul de traseul aici în discuţie modifică radical relieful şi distruge complet
calităţile de peisaj ale sitului arheologic Popeşti-Argedava, aşa cum am arătat în cadrul
dezbaterilor. Precizăm totodată că punctul de vedere pe care l-am exprimat în dezbaterile
publice are o susţinere mai largă – v., de ex., semnatarii acestei adrese.
În rezumat
- ne opunem menţinerii actualului traseu al Autostrăzii Bucureşti-Alexandria pe segmentul
dintre nodurile de la Dărăşti, jud. Ilfov, şi Mihăileşti, jud. Giurgiu, în primul rând din cauza
impactului grav pe care acesta îl are asupra peisajului sitului arheologic „Popeşti –
Cetatea geto-dacică Argedava”, zonă protejată de interes naţional şi parte a unui
ansamblu de monumente istorice (Fig. 1-2) - susţinem ca soluţie – aşa cum am făcut-o deja, de exemplu prin adresa înregistrată la
CNAIR cu nr. 31444/6726/02.08.2024 – modificarea traseului între nodurile sus-
menţionate, astfel încât acesta să treacă prin Tarlaua 60 şi apoi pe terenurile agricole de
la sud de satele Novaci şi Popeşti spre nodul de la Mihăileşti: v. Fig. 1.
Pag. 3 din 12
Fig. 1. Traseul autostrăzii Bucureşti-Alexandria în zona sitului arheologic Popeşti-Argedava: roşu –
traseul priectat de CNAIR; alb – traseu ocolitor propus pentru a evita situl (planşă de S. Dinea). Pentru
celalalte monumente v. Fig. 2.
Pag. 4 din 12
Argumentele noastre
I. Amplasarea autostrăzii, conform SF, între promontoriu şi râul Argeş, în zona de protecţie
a sitului Popeşti-Argedava, distruge peisajul sitului arheologic (Fig. 2-3) prin:
- tăierea legăturii sitului arheologic cu râul Argeş, care i-a asigura preeminenţa de-
a lungul a 4600 de ani de existenţă (comp. Fig. 3 cu Fig. 4); - schimbarea raportului dintre volumele elementelor de peisaj prin introducerea
volumelor mari reprezentate de autostradă – dig şi viaduct – pe terenul plat al
luncii Argeşului (Fig. 5) şi - amplasarea Gropii de împrumut nr. 1 (Fig. 6), care suprapune o parte din zona
de protecţie a sitului şi care, la terminarea lucrărilor de construcţie, cel mai
probabil va fi transformată într-un iaz – cel puţin aşa rezultă din experienţa de
până acum. (NB: Chiar dacă CNAIR ar invoca, asemeni altor ocazii, probleme cu
proiecţia coordonatelor topografice, distanţa redusă dintre Groapa de
împrumut nr. 1 în raport şi sit rămâne clară: v. Fig. 13 din Memoriul de
prezentare Autostrada Bucureşti – Alexandria :
https://www.anpm.ro/documents/12220/78243899/Memoriu+de+prezentare+
Autostrada+Bucure%C8%99ti+-+Alexandria.pdf).
Astfel este încălcată legislaţia privind peisajul din: - Legea 422/2001 pentru protecţia monumentelor istorice, Art. 9, unde se spune că
zona de protecţie a monumentelor istorice asigură „conservarea integrată şi
punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau
natural”; - Convenţia europeană a peisajului de la Florenţa, ratificată de România prin Legea
451/2002, care „Se referă la peisaje care pot fi considerate deosebite, precum şi
la peisaje obişnuite sau degradate” (Art. 2); prin care România “recunoaște juridic
peisajele ca o componentă esențială a cadrului de viață pentru populație,
expresie a diversității patrimoniului comun cultural și natural și fundament al
identității acesteia” (Art. 5.a); şi se angajează „să integreze peisajul în politicile de
amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole,
sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect
asupra peisajului” (Art. 5.d).
Argumentul CNAIR că nu există interdicţie de construire în zona de protecţie a siturilor
arheologice nu este valid deoarece aceste zone sunt în favoarea monumentelor istorice –
sunt, cum arată însuşi numele, menite să le protejeze – deci aici se pot construi, evident cu
avizele cerute de lege, numai structuri utile monumentului şi nu structuri care să le afecteze,
aşa cum este cazul autostrăzii, care distruge complet peisajul sitului Popeşti-Argedava. Alt
argment al CNAIR, anume prezenta în zona de protecţie al unui drum pentru balastiere, care
Pag. 5 din 12
ar fi afectat deja peisajul, nu este nici el valid, pentru că acel drum este la nivelul luncii şi poate
fi desfiinţat oricând – ceea ce nu se poate spune despre autostradă, odată ce va fi construită.
Fig. 2. Popeşti-Argedava: Lunca Argeşului cu promontoriul cu situl Argedava şi celelalte monumente
(BST – Biserica Sf. Treime: cod LMI GR-II-m-A-15063; Nt – necropola tumulară/cimitirul Argedavei –
parte din zona protejată de interes naţional cf. Legii nr. 5/2000, poziţia I.2.e.15, v. şi cod LMI GR-I-s-B-
14817; Sv – Şcoala veche, cod LMI codul GR-II-m-B-15064).
Fig. 3. Amplasarea sitului arheologic Popeşti-Argedava în peisaj: https://peisaje-arheologice.ro/sit-
arheologic-asezare-popesti-giurgiu-5
Pag. 6 din 12
Fig. 4. Amplasarea autostrăzii în peisaj, în raport cu situl arheologic Popeşti-Argedava conform
fişierului .kmz trimis de CNAIR în 30 octombrie 2024.
Fig. 5. Popeşti-Argedava: Modificarea completă a peisajului prin amplasarea autostrăzii Bucureşti-
Alexandria: Perspectivă aeriană cu situl arheologic şi Biserica Sf. Treime în raport cu autostrada
(simulare de CredoDesign pe baza fişierului .kmz trimis de CNAIR – v. Fig. 4).
Pag. 7 din 12
Fig. 6. Popeşti – Argedava. Amplasarea Gropii de împrumut nr. 1, cf. Memoriului de prezentare, Fig.
13 şi coordonate topografice luate din Tabel 19, p. 79, proiectate pe limitele sitului cf. Institutului
Naţional al Patrimoniului.
Pag. 8 din 12
II. Amplasarea autostrăzii, conform SF, va distruge peisajul şi prin modificarea formei
promontoriului sitului arheologic, după cum rezultă din aria de cercetat/săpat
preventiv trimisă spre aprobare de CNAIR prin raportul de diagnostic arheologic şi
preluată în Avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Giurgiu nr. 11/A/09.02.2024 (v.
Fig. 7 cu suprapunerea dintre conturul promontoriu, cu contur orange, şi aria de
cercetat preventiv, cu contur roşu) şi în adresa CNAIR nr. 92/78235/14.08.2024. De
altfel, ultima, ca şi adresa CNAIR nr. 92/76987/20.08.2024 (comunicată în 23.12.2024),
specifică extinderea ariei de cercetat preventiv „în afara traseului proiectului de
infrastructură pentru a evita eventuale afectări accidentale ale sitului” – adică,
implicit, afectări ale promontoriului.
Fig. 7. Situl arheologic Popeşti-Argedava. Stânga: v. poligonul roşu, desemnând aria de săpat preventiv
pentru a evita afectarea neintenţionată a sitului în timpul construcţiei autostrăzii, conform CNAIR,
suparpune situl, marcat cu oranj; dreapta – aria Palatului Argedavei, care va fi evitată de săpăturile
preventive.
Pag. 9 din 12
III. Amplasarea autostrăzii afectează grav strate aflate la mare adâncime care conţin
informaţii excepţionale privind evoluţia climei. In studii anterioare s-a constatat că
în zonă au existat trei mari episoade de inundaţie, ale căror resturi au fost identificate
la adâncimi de -15-16m, cca. -8 m, şi cca. -2,50 m, datate cu 14C cca. 5600 î. e. n.
(neolitic), cca. 1800 î. e. n. (epoca bronzului) şi sec. VII e.n. (perioada migraţiei slave)
(v., de ex., V. Boroneanţ, „Consideraţii privind pădurea îngropată din Bazinul Argeşului
Inferior”, în Cercetări arheologice în Bucureşti 6, 2005, p. 3-21). Aceste resturi vor fi
distruse prin:
- construcţia podului/viaductului
- Groapa de împrumut nr. 1 (v. Fig. 6)
şi, acolo unde nu vor fi distruse, vor fi sigilate pentru toată durata de existenţă a
autostrăzii.
Or, spre deosebire de alte locuri din zona mai largă, afectate de excavarea pietrişului,
în cazul luncii din imediata vecinătate a Argedavei, datele despre paleoclimă se îmbină
cu cele ce ţin de activitatea umană (circulaţia populaţiei în zona Argeşului şi
amenajările aferente pentru transport şi alte nevoi de locuire) şi oferă astfel un
potenţial de analiză incomparabil mai complex decât simpla înregistrare a existenţei
unor episoade de inundaţie majoră.
IV. Conform SF (v. fişier .kmz transmis de CNAIR Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”
în 30 noiembrie 2024), podul/viaductul de la capătul sitului arheologic se află la cca.
10 m nord de baza promontoriului (v. aici Fig. 8). Această amplasare pune
promontoriul şi prin urmare situl arheologic în pericol în caz de accidente rutiere cu
substanțe explozibile, precum și în caz de bombardament în vreme de război,
contravenind astfel Art. 3 din Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de
conflict armat, Haga, 14 mai 1954, adoptată de România în 28 ianuarie 1958, care
prevede ca statele să ia măsuri din timp de pace pentru prevenirea distrugerii
monumentelor istorice în caz de război.
Pag. 10 din 12
Fig. 8. Popeşti – Argedava: distanţele dintre promontoriu şi autostradă calculată din datele transmise
de CNAIR Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” în 30 octombrie 2024.
Precizare
De la stadiul alegerii traseului, segmentul de autostradă care trece prin lunca Argeşului între
Dărăşti, jud. Ilfov, şi Mihăileşti, jud. Giurgiu, trebuia să fie exclus, dacă CNAIR ar fi respectat
legislaţia, deoarece:
- Hotărârea de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-
cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de
investiții finanțate din fonduri publice prevede obligaţia ca fiecare SF să propună
Pag. 11 din 12
„minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite” (Secţiunea a 3-a,
Art. 7.1), fiecare cu un „studiu de fundamentare a valorii resursei culturale”
(Anexa 1, pct. 7), respectiv luarea în considerarea a „posibile interferenţe cu
monumnete istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasamant sau
în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei
unor zone protejate sau de protecţie” (Anexa nr. 4, pct. 3.1.f);
- „în zona imediat învecinătă” a traseului proiectat se află situl Popeşti- Argedava
(v. şi supra, unde se arată că traseul DMV a fost proiectat tangent la sit: Fig. 4),
dar această vecinătate nu a fost luată în considerare (situl lipseşte cu totul din
Memoriul de prezentare publicat pe site-ul ANPM
(https://www.anpm.ro/documents/12220/78243899/Memoriu+de+prezentare
+Autostrada+Bucure%C8%99ti+-+Alexandria.pdf ) - Popeşti-Argedava este un sit arheologic declarat zonă protejată de interes
naţional (Legea nr. 5/2000, poziţia I.2.e.15) – de altfel singurul sit arheologic cu
acest nivel de protecţie legală din jud. Giurgiu.
Aşadar, pentru că prin amplasarea autostrăzii se crea o situaţie de conflict între două interese
naţionale – construcţia autostrăzii şi protecţia sitului Popeşti-Argedava – ar fi trebuit ales alt
traseu, pentru a evita sacrificarea unui interes naţional în favoarea altui interes naţional (v.
prevederile de fond ale Legii 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publică).
Soluţia propusă şi avantajele sale
Rezolvarea situţiei se poate face prin modificarea traseului sugerată mai sus (v. Fig. 1) şi
discutată de altfel cu diferite ocazii, inclusiv acelea ale dezbaterilor publice din 27 şi 28
ianuarie a.c. În afara de evitarea impactului negativ asupra sitului arheologic Popeşti-
Argedava, a zonei sale de protecţie/peisajului său, această modificare, ce nu creşte per total
lungimea autostrăzii, mai are şi alte avantaje:
- evitarea facilităţilor OMV Petrom, deci evitarea plăţii despăgubirilor;
- reducerea suprafeţei afectate de nodul rutier de la Dărăşti – Ilfov, deci reducerea
impactului asupra populaţiei locale şi a despăgubirilor de plătit; - nu mai afectează în niciun fel pădurile de la Dărăşti şi Comana;
- este un traseu ce trece mai aproape de viitorul Aeroport Bucureşti Sud, ce urmează să
fie amplasat în comuna Adunații Copăceni, şi de Portului București-Argeș din comuna
Dărăști, a cărui construcţie va fi continuată la un moment dat.
Pag. 12 din 12
În concluzie
Siturile arheologice/monumentele istorice sunt o resursă neregenerabilă şi
inestimabilă pentru ştiinţă, educarea publicului larg, consolidarea naţiunii şi dezvolatarea
durabilă. Aceste funcţii nu pot fi însă îndeplinite fără zonele de protecţie, care le asigură
integrarea în cadrul lor construit sau natural (Legea 422/2001, Art. 9). Distrugerea peisajului
Argedavei şi în general modificările de relief cauzate prin actualul SF în sit şi zona sa de
protecţie fac ca acest monument istoric excepţional, emblematic pentru România şi
important pentru Europa în ansamblu, să fie afectat pentru totdeauna în părţile sale cele mai
relevante.
Ca urmare, vă rugăm ca în procesul de avizare să ţineţi cont de argumentele noastre şi
să acţionaţi în aşa fel încât traseul autostrăzii să fie modificat pentru a evita orice impact
asupra sitului arheologic Popeşti-Argedava, a zonei sale de protecţie, respectiv a reliefului
şi peisajului din zonă – cu atât mai mult cu cât soluţia pentru care pledăm prezintă şi alte
avantaje.
Vă mulţumim,
Dr. Nona Palincaș, arheolog expert (AM-E-295),
CS II la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române,
coordonatoarea proiectului de cercetare “Popeşti – Locuirea pre- şi
protoistorică” | tel: 0726 243 614
Dr. ing. Sorin Dinea, expert în patrimoniu cultural mobil (atestat MC nr. 795/2011) |
tel: 0723 337 479
Aşa cum am precizat la început, punctul nostru de vedere este susţinut şi de:
Dan Trifu, preşedintele Fundaţiei Eco-Civica
Irina Popescu-Criveanu, arhitect si urbanist, specialist atestat MC în domeniul
protejării monumentelor istorice (169-S)
Arh. ing. Aurora Târșoagă 212, E (A1, A3, C1, C3, D1, D3, G1, G3), expert MC, 766 S
(D2, E1), specialist MC și urbanism (D, E, F6, G5)
Dr. Raluca Iosipescu, arheolog expert (AM-E-210)
Florela Vasilescu, arheolog (AM-D-719)
