„Lucrez între viață și moarte. Și zâmbesc – nu pentru că e ușor, ci pentru că altfel m-aș frânge.”
Este una dintre postările pe care Adrian le făcea pe Facebook, în urmă cu aproximativ un an. Pentru el, ambulanța nu era doar un loc de muncă. Era meseria căreia îi dedicase intreaga viață.
Avea 49 de ani, era tată și, spun colegii, un ambulanțier devotat, fără sa ridice niciodata vreo problema în toți anii în care a lucrat în cadrul serviciului de ambulanță.
Luni, 7 septembrie, Adrian trebuia să intre în tură la ora 8:00. Nu a mai ajuns.
În dimineața respectivă s-a trezit cu o durere puternică în zona gâtului, atât în interior, cât și la exterior. Conștiincios, a sunat asistenta-șefă și a anunțat-o că nu poate veni la serviciu pentru că merge la spital să afle ce are, pentru ca echipajul sa nu ramana descoperit.

A ajuns la Spitalul Județean din Alexandria pe propriile picioare.
A stat acolo aproximativ patru ore, între 8:00 și 12:00. Potrivit celor din spital, consultati de Teleorman-NEWS.ro, Adrian era jovial, vorbea cu oamenii pe care îi întâlnea și nu părea să fie într-o stare care să indice o problemă gravă.
A fost consultat de medici și i s-au făcut investigații. Potrivit reprezentanților spitalului, acestea au inclus EKG, analize de sânge și enzime cardiace, fiind verificată inclusiv posibilitatea unui infarct.
Rezultatele, susțin pentru Teleorman NEWS.ro reprezentanții unității medicale, nu ar fi indicat un infarct sau o altă problemă cardiacă acută: EKG-ul ar fi fost normal, enzimele cardiace normale, iar analizele de sânge nu ar fi evidențiat ceva alarmant.
Familia spune însă că Adrian a plecat din spital cu o radiografie și o rețetă.
„I-au pus trei perfuzii și apoi a plecat acasă cu o radiografie în mână și cu o rețetă”, ne-a povestit soția lui.
Potrivit acesteia, lui Adi Neagu i s-ar fi spus că problema era una la nivel cervical și că ar fi avut nevoie de recuperare.
A plecat din spital tot pe propriile picioare.
A ajuns acasă.
Și, câteva ore mai târziu, totul s-a schimbat.
Adrian a început să se simtă rău. Starea lui s-a deteriorat rapid, iar familia a solicitat intervenția ambulanței.Insa prea tarziu, Adi deja murise. La mai putin de 12 ore de la primele dureri cu care s-a trezit.
De data aceasta, la adresă au ajuns chiar colegii lui Adrian.
Au venit imediat și au început manevrele de resuscitare. Au fost implicați doi medici, unul venind din timpul liber de acasa, iar eforturile de salvare au durat mai bine de o oră și jumătate.Au incercat disperati sa il resusciteze, chiar daca nu mai dadea semne de viata, nu isi explicau cum un barbat asa tanar si sanatos a murit subit, fara niciun semn.
Nu s-a mai putut face nimic.
Adrian a fost declarat mort, undeva la 19 seara.
La mai puțin de 12 ore de când se trezise cu acea durere de gât.
„Este inadmisibil să-l trimită acasă de la UPU și să moară”, spun colegii lui, dar și soția acestuia, care încearcă acum să înțeleagă cum a fost posibil ca un om care, cu doar câteva ore înainte, mergea singur la spital și vorbea normal cu cei din jur să moară atât de brusc.
De cealaltă parte, reprezentanții spitalului spun că Adrian a fost investigat și că, la momentul evaluării, nu existau semne care să indice un infarct. EKG-ul și analizele, inclusiv enzimele cardiace, nu ar fi arătat o asemenea problemă.
Rămâne însă întrebarea care îi macină acum familia și colegii:
Ce s-a întâmplat, de fapt, între momentul în care Adrian a plecat din spital și momentul în care a murit?
Cauza exactă a decesului urmează să fie stabilită medical, in urma necropsiei.
„În fiecare tură, trăiesc o viață întreagă”
Adrian își descria singur, în urmă cu un an, viața de ambulanțier. Cuvintele lui sunt cu atât mai apăsătoare acum:
„În fiecare tură, trăiesc o viață întreagă. Văd oameni născând, murind, sperând, renunțând. Îi privesc în ochi când se agață cu disperare de viață sau când, în tăcere, își acceptă sfârșitul. Uneori, sunt acolo când vine miracolul. Alteori, când tot ce pot face e să spun «îmi pare rău»…
Epuizarea e o umbră care ne însoțește mereu.”
Pentru colegii săi, Adrian era omul care pleca la intervenții pentru a salva vieți.
„Era un salvator impecabil”, spun aceștia.
Nu își amintesc să fi avut vreo problemă în anii în care a lucrat la Ambulanță. Era dedicat meseriei, iar rețelele sale sociale erau pline de postări despre ambulanță, despre intervenții și despre oamenii pe care încerca să-i salveze.
Acum, colegii săi au fost cei care au încercat să-i salveze viața.
Fără rezultat.
O familie îndoliată și o comunitate în stare de șoc
Adrian lasă în urmă o familie îndurerată și un fiu de 24 de ani.
Băiatul său este balerin și este apreciat în lumea artistică bucureșteană. După ani dedicați scenei, s-a întors la Alexandria, unde predă balet copiilor.
Moartea lui Adrian a șocat comunitatea din Alexandria.
Pentru cei care l-au cunoscut, întrebarea este una singură: cum poate muri, la doar 49 de ani, un om care până în acea zi nu știa să aibă o boală gravă, care merge singur la spital, este investigat, pleacă acasă și, în aceeași zi, moare?
Răspunsul nu îl poate da, deocamdată, nimeni.
Va trebui stabilit de investigația medicală și de cauza oficială a decesului.
Cert este că Adrian, omul care și-a petrecut viața între oameni aflați între viață și moarte, a ajuns el însuși, în ultima sa zi, de partea cealaltă.