Crima din Teleorman scoate la iveală un lanț grav de erori. Procurorul general cere cercetarea procurorului de caz și a polițiștilor din Turnu Măgurele, după ce controlul făcut în dosar a arătat lipsă de verificări la apelurile la 112, ignorarea sesizărilor anterioare și absența coordonării procurorului, deși existau probe clare de violență și încălcarea ordinului de protecție.
În paralel, șeful Poliției Române a declanșat cercetarea prealabilă pentru 14 polițiști din IPJ Teleorman – 6 cu funcții de conducere și 8 de execuție. Verificările interne au arătat că nu au fost respectate procedurile obligatorii după emiterea ordinelor de protecție, iar supravegherea ierarhică a lipsit. Ancheta arată un management defectuos și intervenții incomplete, care au lăsat-o pe Mihaela fără protecție, cu doar câteva săptămâni înainte să fie ucisă de fostul soț.
„În ceea ce privește evenimentul din data de 8 noiembrie 2025, înregistrat la Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman, verificarea întreprinsă de către reprezentanții Direcției Control Intern și Direcției Ordine Publică a evidențiat anumite disfuncționalități. Nu au fost efectuate toate activitățile obligatorii, conform prevederilor legale, în mapele de supraveghere deschise ca urmare a emiterii ordinului de protecție provizorie de către polițiști, respectiv a ordinului de protecție de către instanță“, a declarat șeful Poliției Române, Benone Matei
„Deși se impunea o reacție rapidă a organelor de urmărire penală în vederea clarificării situației de fapt, nu rezultă că dosarul a fost cerut de procuror, spre verificare, de la organul de cercetare penală și cu atât mai mult, nu a fost întocmită de către procuror o notă de îndrumare, conform Ordinului comun al PÎCCJ și MAI nr.289/2024, deși o astfel de măsură ar fi putut contribui la administrarea promptă și completă a probatoriului, inclusiv sub aspectul determinării unui eventual risc pentru integritatea victimei”, spune Parchetul General.
“O mamă de 25 de ani a plătit cu viața. Sistemul mai omoară o dată.”- cititor Teleorman-NEWS.ro
Mai jos, conferinta de presa: Georgian Drăgan: Bună dimineața,
Mulțumim că ați dat curs invitației noastre. Tema conferinței de astăzi este clarificarea modului de intervenție al Poliției Române în cazurile de violență domestică, în special în cazurile de mare violență, cu impact deosebit în viața comunităților și în mentalul colectiv.
Activitatea de astăzi are rolul de a prezenta public, într-un mod transparent, dimensiunile acestui fenomen, măsurile luate la nivelul instituției noastre, împreună cu partenerii instituționali cu atribuții în domeniu, precum și aspecte punctuale în cazurile de la Mureș și Teleorman, după analizarea modului de intervenție de către structurile Inspectoratului General al Poliției Române.
Chestor principal de poliție Eduard Mirițescu: Bună dimineața!
Prevenirea și combaterea violențelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acțiune pentru Poliția Română, ce presupune concentrarea eforturilor instituționale, identificarea și implementarea a noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenței să fie protejată, iar agresorii să fie trași la răspundere.
În primele 10 luni ale anului 2025, polițiștii au intervenit la 113.144 (cu 2.115 mai multe față de perioada similară a anului trecut) de semnalări în contextul violenței domestice, dintre care 54.996 în mediul urban și 58.148 în mediul rural.
La nivel național, în această perioadă, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 19,4% (-9.816 fapte) față de perioada similară a anului 2024 (de la 50.614 la 40.798 de fapte).
Au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară din anul 2024, pentru lovire sau alte violențe (de la 30.913 la 22.257 de fapte), amenințare (de la 6.419 la 5.093 fapte) și abandonul de familie a scăzut de la 4.038 la 3.582 de infracțiuni.
Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă „lovirea sau alte violențe” – 55% (22.257 de fapte).
Unul dintre instrumentele prin care sunt instituite interdicții în sarcina agresorilor îl reprezintă ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști la fața locului, atunci când există un risc iminent asupra vieții, integrității fizice sau psihice a persoanei.
La nivel național, au fost emise de către polițiști 12.187 de ordine de protecție provizorii, 4.610 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 814 infracțiuni, dintre care 474 în mediul urban și 340 în mediul în rural.
În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 12.663 de ordine de protecție, 4.610 fiind provenite din ordine de protecție provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 5.065 de infracțiuni.
Pentru a preveni, limita și descuraja producerea unor situații tragice, Ministerul Afacerilor Interne, prin demersurile derulate, a devansat cu 3 luni termenul de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, devenind operațional, la nivel național, la data de 1 octombrie 2024. Acest sistem contribuie semnificativ la creșterea gradului de protecție și la prevenirea încălcării măsurilor dispuse de instanță sau de polițiști.
Este o modalitate prin care se poate monitoriza apropierea agresorului de victimă, iar, în urma alertelor primite prin acest sistem, polițiștii intervin pentru protecția victimelor și imobilizarea agresorilor.
În primele 10 luni ale anului 2025, la nivel național, în 3.315 situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.
Dintre acestea, 1.814 măsuri de monitorizare au fost dispuse pentru ordine de protecție provizorii, reprezentând 15% din totalul de 12.187 de ordine de protecție provizorii emise de polițiști, iar în 10.373 de situații victimele au refuzat măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”.
Măsura monitorizării electronice a fost dispusă de instanțele de judecată în 1.501 ordine de protecție, reprezentând 12% dintre cele 12.663 de ordine de protecție emise de instanțele de judecată.
Reiterăm faptul că SIME nu reprezintă un sistem prin care să fie efectuate interceptări, ci acesta ne alertează doar în situația în care, așa cum precizam anterior, agresorul se apropie de victimă.
Ca urmare a problematicii înregistrate, începând cu data de 1 august 2025, pentru îmbunătățirea instrumentelor de lucru, de la nivelul IGPR s-au dispus măsuri suplimentare. Astfel, polițiștii din structurile de ordine publică pun în aplicare un complex de activități cu termene și responsabilități precise, care au avut la bază identificarea situațiilor de stare conflictuală în sfera violenței domestice, chiar și atunci când victima nu acceptă sau nu dorește să fie puse în aplicare instrumentele legale clasice, respectiv depunerea unei plângeri prealabile cu privirea la comiterea unei infracțiuni împotriva sa, acceptarea emiterii unui ordin de protecție provizoriu în favoarea sa, acceptarea monitorizării electronice a agresorului sau solicitarea unui ordin de protecție de la instanța de judecată.
Prin sistemul de monitorizare instituit prin noua metodologie sunt identificate și evidențiate imediat situațiile în care victima poate fi într-o stare de pericol.
Astfel, a fost instituită obligația polițiștilor de a efectua o verificare directă atât la domiciliul victimei, cât și al agresorului, pentru a constata concret dacă starea conflictuală s-a agravat, s-a atenuat ori a fost stinsă.
Ca rezultat, se observă o tendință de scădere a numărului de omoruri asociate acestui fenomen – dacă în anii 2023 și 2024 au fost înregistrate câte 86 de cazuri, în primele 10 luni ale acestui an au fost înregistrate 68 de omoruri (45 de femei și 23 de bărbați).
Încrederea în instrumentele de protecție, de care pot beneficia victimele, poate salva vieți – nicio persoană care a solicitat montarea unei brățări de monitorizare electronică a agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a fost victima unei infracțiuni de omor.
Poliția Română gestionează un volum important de cazuri din sfera violenței domestice și beneficiază de instrumente adecvate. Cu toate acestea, au existat și situații în care unii polițiști nu au aplicat întocmai cadrul procedural incident, iar aceste cazuri sunt analizate temeinic și sunt dispuse măsuri atât din punct de vedere disciplinar, cât și din punct de vedere al îmbunătățirii cadrului procedural.
Chestor șef de poliție Benone-Marian Matei: Bună dimineața!
În cele ce urmează, voi prezenta principalele concluzii ale verificărilor realizate de echipele de control din cadrul IGPR în cazurile de la Mureș și Teleorman.
I. Astfel, cu privire la evenimentul din data de 08.07.2025, înregistrat la Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, verificarea întreprinsă de către reprezentanții Direcției Control Intern a evidențiat următoarele aspecte:
Cu privire la mandatul de arestare preventivă care era emis pe numele lui Emil Gânj de la data de 23 februarie 2024:
• mandatul nu a fost transmis de către Secția de Poliție Rurală nr. 13 Zău de Câmpie către structura de urmăriri din cadrul IPJ Mureș, în perioada februarie 2024-februarie 2025;
• persoana nu a fost introdusă în bazele de urmăriți național;
• documentele au fost gestionate necorespunzător la nivelul Secției de Poliție Rurală nr. 13 Zău de Câmpie;
• verificările periodice obligatorii privind mandatele neexecutate nu au fost realizate.
Urmare a acestor constatări, I.P.J. Mureș a dispus, pe de o parte, sesizarea unității de parchet, la data de 16 iunie 2025, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu, în legătură cu activitatea unui agent de poliție și, pe de altă parte, declanșarea cercetării prealabile, la data de 15 iunie 2025, față de un ofițer și un agent de poliție, ambii cu funcție de conducere.
În același timp, în ceea ce privește modalitatea de îndeplinire a activităților specifice de către polițiștii responsabili în cadrul mapei de supraveghere, precum și a altor îndatoriri și responsabilități de serviciu, în urma verificărilor efectuate, I.P.J. Mureș a informat, la data de 1 august 2025, unitatea de parchet sub aspectul săvârșirii unor fapte de natură penală, în legătură cu activitatea unui agent de poliție.
De asemenea, la data de 10 august 2025, conducerea I.P.J. Mureș a dispus declanșarea cercetării prealabile față de 2 ofițeri și un agent de poliție, toți cu funcții de conducere.
Prin controlul efectuat de I.G.P.R., respectiv Direcția de Control Intern, s-a constatat că managementul I.P.J. Mureș nu a exercitat supravegherea necesară în gestionarea unui caz cu potențial major de escaladare.
Documentarea a concluzionat că în situația în care prevederile incidente erau respectate, conducerea I.P.J. Mureș ar fi avut posibilitatea de a lua cunoștință de existența mandatului de arestare emis pe numele lui Gânj Emil, la data de 23.02.2024, în cadrul analizelor semestriale ce trebuiau efectuate.
Aceste aspecte sunt imputabile în sarcina a trei ofițeri cu funcție de conducere din cadrul I.P.J. Mureș, sens în care am dispus cercetarea prealabilă a acestora.
II. În ceea ce privește evenimentul din data de 8 noiembrie 2025, înregistrat la Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman, verificarea întreprinsă de către reprezentanții Direcției Control Intern și Direcției de Ordine Publică a evidențiat anumite disfuncționalități:
– Nu au fost efectuate toate activitățile obligatorii, conform prevederilor legale, în mapele de supraveghere deschise ca urmare a emiterii ordinului de protecție provizorie de către polițiști, respectiv a ordinului de protecție de către instanță;
– Astfel, în ceea ce privește polițiștii cu funcții de execuție, aceștia nu au respectat toți pașii procedurali în cadrul evenimentelor semnalate la care au intervenit.
– Iar, la nivel de management, nu s-a exercitat supravegherea ierarhică necesară în gestionarea unui astfel de caz.
– Tematica violenței domestice nu a fost analizată în ședințele periodice.
Ca urmare a acestor constatări, am dispus declanșarea cercetării prealabile față de 14 polițiști (6 polițiști cu funcții de conducere, dintre care 1 ofițer și 5 agenți, respectiv 8 polițiști cu funcții de execuție, 1 ofițer și 7 agenți).
